Intră pe FORUM!  

ŞCOALA GIMNAZIALĂ 'AUGUSTIN MAIOR' REGHIN

Gimnaziul de Stat "Augustin Maior" din Regin, Judetul Mures, Romania.

ISTORICUL ŞCOLII

     În societatea medievala transilvaneana, ca peste tot în Europa acelor vremuri, scoala se afla sub patronajul bisericii ca institutie.
     Istoria învatamântului pe meleaguri reghinene se afla în strânsa legatura cu istoria confesiunilor de pe aceste locuri, mai ales ca în acest spatiu s-a produs de-a lungul secolelor o interferenta atât confesionala cât si culturala a locuitorilor de diferite etnii, care au trait si continua sa traiasca în orasul de pe coline si în împejurimile lui.
     În cuprinsul unor lucrari de specialitate se afla referiri cu privire la ceea ce a însemnat învatamânt pentru Transilvania secolelor al XIV-lea si al XV-lea, precizându-se de catre autori ca mai ales în zonele cu o populatie preponderent saseasca functionau chiar scoli satesti în care copiii învatau cititul pe texte bisericesti sub îndrumarea preotului.
     La începutul secolului al XV-lea documentele vremii consemneaza existenta unei scoli satesti la Teaca. Ni se pare normal sa afirmam ca o asemenea institutie sa fi existat si la Reghin, având în vedere ca urbea noastra primise înca din 1330 dreptul de a tine târg saptamânal si era resedinta unui Kapitlu compus din 9 parohii.
     Petrus, magister scholarum mentionat într-un document datat 1460 este considerat de catre unii istorici primul învatator din Reghin despre care avem informatii.
     În 1483 în documente este amintita ca functionând în târgul Reghinului o scoala latina, Scoala Saseasca, al carei magister scholarum era Matias Wallasch .
     Unii dintre absolventii acestei scoli si-au continuat studiile în centre de renume ale Transilvaniei ca Brasov, Sibiu, Târgu Mures si Cluj.
     Cea mai veche cladire de scoala despre care avem informatii se pare ca a fost ridicata în incinta cetatii, în curtea bisericii unde era un turn, care la etaj avea doua încaperi mari în care se tineau lectiile. Elevii erau instruiti de rector, cantor si clopotar.
     Pâna în secolul al XVIII-lea rectorii au îndeplinit si functii în cadrul magistraturii, ca notarii ei erau considerati cei mai apti pentru conceperea si redactarea actelor notariale.
     Rectorii scolii sasesti îsi aveau desavârsita pregatirea la unele dintre renumitele academii europene ale timpului. Acestia aveau si pregatire teologica. Asa se explica faptul ca unii dintre ei sunt amintiti atât ca rectori cât si ca preoti.
     Putem aminti ca rectori ai scolii cu un aport deosebit la dezvoltarea învatamântului în cetatea Reghinului pe:

 PAULUS FRANK 1685 - 1689
 STEPHAUNUS AUNER 1689 - 1695
 PAULUS REGINS 1695 - 1699
 MICHAEL DIENESCH 1695 - 1703
 PAULUS BOGNER 1744 - 1749
 GEORGIUS PHILIP 1757 - 1759
 SAMUIL KAYZER 1800 - 1806

     Perioada moderna a istoriei a fost marcata de schimbari importante în toate domeniile de activitate, acestea s-au rasfrânt asupra vietii culturale a Reghinului. Se produc modificari si în ceea ce priveste dezvoltarea învatamântului confesional din urbea noastra.
     Vechile reglementari înscrise în Canoanele sau Statutele din 1619 au fost actualizate în conformitate cu politica de scolarizare promovata de Curtea din Viena, începând cu anul 1722 si continuând cu cele din 1777si 1792.
     Noutatile aduse de noul sistem aplicat în scolile confesionale din Imperiul Habsburgic, deci si în scoala din Reghin, au facut ca pregatirea elevilor sa fie orientata spre a deprinde pe lânga limba germana si limba latina pentru ca absolventii scolii germane sa poata sa-si continue studiile la o scoala medie. Pregatirea elevilor doritori sa treaca într-un ciclu superior era asigurata de rector.
     Comunitatea oraseneasca din Reghin a fost în continuu preocupata de asigurarea unor conditii favorabile dezvoltarii spatiilor cu destinatie scolara. S-a amenajat o clasa pentru scoala de fete, iar la sfârsitul secolului al XVIII-lea în locul salilor de clasa din turn s-au construit trei sali de clasa.
     Cresterea populatiei scolare a impus realizarea unui spatiu adecvat în cladirea realizata în 1822 ce cuprindea patru sali de clasa, ca dupa un deceniu sa se ridice o noua cladire în care erau doua sali de clasa pentru Scoala de fete si doua locuinte pentru dascalii acesteia. Aceasta cladire a fost etajata în 1861.
     Anul 1848 a lasat asupra Reghinului o amprenta dureroasa având în vedere ca s-a produs un devastator incendiu în urma caruia cladirile de pe lânga biserica evanghelica au fost distruse.
     În anul 1853 la initiativa comunitatii sasesti se fac demersurile necesare pentru înfiintarea unei scoli reale inferioare, proiectul finalizându-se în anul 1864.
     Primul rector al acestei institutii scolare a fost Samuel Wilhelm Helvig, care a detinut aceasta functie pâna în anul 1906, fiind preocupat de modernizarea continua a acesteia. Sub aceeasi autoritate au fost puse si cele patru clase elementare de baieti si patru clase elementare de fete, precum si scoala duminicala, cu doua clase.
     Pâna în anul 1883, scoala a fost cunoscuta sub numele de Gimnaziul Evanghelic de 4 clase. Cresterea numarului de elevi a determinat factorii de decizie din oras sa treaca la construirea unui nou local de scoala începând cu anul 1881. Cladirea realizata dupa modelul spatiilor scolare din marile orase a fost data în folosinta în anul 1893. In aceasta cladire functioneaza în prezent Gimnaziul de Stat „ Augustin Maior”.
     Dupa Marea Unire din 1918 în aceasta locatie a continuat sa functioneze o scoala confesionala evanghelica sustinuta financiar de locuitori de etnie germana din oras.
     Din anul 1923 scoala va functiona sub numele de Scoala medie Civila de Fete cu 4 clase. De bunul mers al activitatii de pregatire a elevilor, pâna în 1929 s-au preocupat Alfred Binder si Gh. Benes, în calitate de directori. In acelasi an acest gimnaziu de fete s-a unit cu cel de baieti într-o institutie mixta de învatamânt sub conducerea lui Adolf Kinn, cu merite deosebite ca om de stiinta si pedagog.
     Între anii 1931 – 1944 gimnaziul a fost condus de profesorul de limba si literatura româna, Schwab Traugett, cu mari merite stiintifice în cercetarea istoriei locale.
     In 31 martie 1944 scoala a fost închisa pâna în decembrie acelasi an când a fost redeschisa cu învatamânt în limba româna. Aici a functionat pentru o perioada de timp Gimnaziul de Stat „Petru Maior”, care a fost închis în august 1940 ca urmare a Dictatului de la Viena.
     Dupa reforma învatamântului din 1948 aceasta devine Scoala pedagogica pâna în 1956. Din 1956 a devenit Scoala de Cultura Generala, pâna în 1964 când clasele liceale vor fi transferate în noua locatie. In aceasta cladire va ramâne Scoala Generala Nr. 5, cu trei limbi de predare, româna, maghiara si germana.
     În 1969 ajunge Scoala Generala de 10 ani pâna în 1975. Intre anii 1975 – 1979 au fost afiliate doua clase ale primei trepte de liceu, cu profil textil si constructii.
     Scolii noastre i s-a afiliat în anul scolar 1980 – 1981 Scoala de Muzica si Arte Plastice, care de la înfiintarea ei în 1959 si pâna în prezent a dat mai multi elevi pregatiti în acest domeniu.
     De pe banicile scolii noastre au pornit în viata elevi care în timp au devenit oameni de seama în diferite domenii. Printre ei se numara: publicistul Octavian Taslauanu, secretar al Astrei; publicistul Ioan Schiopul; profesorul si scriitorul Virgil Onitiu; etnograful Joseph Haltrich; memorialistul si publicistul Koos Ferencz; compozitorul de renume mondial Rudolf Wagner Regeny, Ioan Pop Maior, Simion Mândrescu, Nicolae Petra Petrescu, precum si remarcabilul om de stiinta Augustin Maior la care se adauga multi altii.






















Real Life webdesign and hosting